”Talentul mi-e străin. Munca, în schimb, mi-e motor” Vocea Anei Maria Marin

„Nu m-am putut numi niciodată “fotbalistă” şi parcă nici să fiu numită “fotbalistă” nu a rezonat cu realitatea, cel puțin din perspectiva mea. Parcă nu te poți numi “fotbalistă” când arunci o privire în urmă cu 12-13 ani când ai început să înveți tehnica de lovire corectă a mingii. Iar titulatura asta nu e incompatibilă doar cu tehnica, care s-a îmbunătățit, ce-i drept, chiar dacă la nivel mediocru, aşa cum mă autoevaluez. Intervin terți şi “e multe” de spus în ceea ce-i privește, iar postarea asta nu e despre hater-ul sau ahtiata după paritate ce sunt.

E mai degrabă despre privilegiul pe care îl am, acela de a juca fotbal în ciuda lipsei vreunei înclinații genetice înspre sport. Talentul mi-e străin. Munca, în schimb, mi-e motor. Ambiția e moştenită sau poate însuşită, perseverența completează portretu’-mi. Sunt atât de self demanding încât adesea devin cel mai mare competitor al meu. Iar fotbalul este cel care îmi alimentează spiritul neobosit, fără să mă lase să ajung la sațietate. E drept că performanțele mele nu sunt sinonime cu convocări la națională, titluri naționale şamd.

Cândva, în naivitatea mea, îmi propusesem să ajung la națională pâna la 30 de ani. Am 28 de ani acum şi deşi puținele şanse pe care le aveam acum 10 ani ca asta să se materializeze se apropie de zero, asta nu mă împiedică să mai muncesc un pic. Nu mai e asta o prioritate, totuşi. Ce îmi doresc acum e să ajung în următorii 2 ani să fiu coechipiera jucătoarelor pe care le coordonez în prezent, căci “antrenez” mi se pare un cuvânt încă mare. Şi mai mult de atât, îmi doresc să nu se lovească şi ele de sindromul impostorului, iar titlul de “fotbalistă” să nu le fie străin şi mai presus de toate să îl merite.

Mulțumesc

Ar fi multe de scris, dar o să mă opresc la a mulțumi fotbalului pentru experiențele diverse, dintre care menționez următoarele: bucuria primei perechi de ghete cumpărată de mama, cu un număr mai mare ca să-mi fie bune şi la anu’, vorba aia; prima dată pe un stadion, pe Ştefan cel Mare mai exact; prima întâlnire cu tata şi cu fratele ce mi-au fost străini până la 18 ani; prima dată la un meci al naționalei masculine a României (împotriva Poloniei în 2016); bucuria imposibil de etichetat la auzul încurajărilor unei galerii;

recunoştința prezenței mamei în tribună şi durerea cauzată de absența ei în ultimii 8 ani; regretul că nu am nicio poză de la meciuri cu ea; lacrimile înfrângerilor din primul campionat (2013-2014); reuşita înscrierii primului gol; neputința cauzată de primele accidentări mai serioase şi odată cu ele recunoştința față de corpul meu care rezistă tuturor provocărilor la care îl supun, totul pentru creşterea nivelului de endorfine; cumulul de emoții trăit din postura de “antrenor”. Roller coaster-ul în care m-am îmbarcat benevol continuă să ruleze în ciuda urcuşurilor şi coborâşurilor mai mult sau mai puțin previzibile. Looking forward to what’s coming next.

P.S. Am uitat să menționez că una dintre dorințele Anei de la 15-16 ani era să joace în echipament Adidas. Iacătă-mă 12 ani mai târziu! „

Surse foto: Arhiva personală a Anei Maria Marin / Martinescu Ștefan pentru FC Univeristatea Cluj Feminin

Din, Cleja (jud Bacău), Ana Maria Marin este o fotbalistă ce evoluează în Liga a 3-a pentru Universitatea Cluj pe postul de fundaș dreapta. A jucat de-a lungul carierei la echipe precum Măgura Bacău și Academia Florești, iar în prezent antrenează la Viitorul Cluj grupa U15.

Ana Maria Marin este licențiată în Relații Internaționale și Studii Europene (Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”, Iasi), Litere (Universitatea ”Babeș Bolyai”, Cluj-Napoca) și Educație Fizică și Sport (Universitatea ”Babeș Bolyai”, Cluj-Napoca). Are, de asemenea, masterat în Analiza și Soluționarea Conflictelor (SNSPA, București), Literaturi Francofone (Facultatea de Litere, Universitatea ”Babeș Bolyai”, Cluj-Napoca) și în prezent este înscrisă la masterul Antrenament și Performanță Motrică din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

Materialul de față face parte din campania ”Vocea Ei” prin care fotbalistele, indiferent de nivel, sunt invitate și încurajate să își împărtășească perspectiva. Dacă și tu ești fotbalistă și vrei să îți faci vocea auzită, scrie-ne la contact@fotbalfemininromania.ro sau pe paginile noastre de socializare iar textul tău ar putea fi publicat.